PROFESORUL VICTOR SOROCOVSCHI LA 70 DE ANI
Timpul parcă, de la un moment dat, se comprimă şi lasă impresia că totul merge prea repede. Poate că această himeră a devenirii ne survine în urma tuturor analizelor asupra a tot ce am făcut, a tot ce am dorit să facem şi, bineînţeles, a ceea ce ne propunem să facem în viitor. Suntem convinşi că astfel de momente trăieşte şi colegul şi prietenul nostru, profesorul Victor Sorocovschi, la trecerea în al optulea deceniu de viaţă.
Născut în anul 1940 la Braşov, în familia unor funcţionari, cel care mai târziu va deveni profesorul Socorovchi Victor, încă de la începuturi este pus în faţa realităţilor crude, razboiul şi toate lipsurile legate de el. Incă de atunci cred că i s-a inoculat ideea că viaţa este o luptă şi că micile plăceri, pe care ni le dăruieşte ea, sunt doar clipele de răgaz dintre două bătălii. Anii grei ai războiului şi mai apoi cei de după marea conflagraţie a secolului XX, îi poartă familia, prin diverse locuri ale Transilvaniei, astfel că studiile liceale le face la Cluj-Napoca între 1953-1956. După liceu urmează o perioadă în care tânărul Sorocovschi îşi câştigă singur existenţa, ca funcţionar şi îşi îndeplineşte un vis, de care-şi aduce acum aminte cu plăcere, acela de a fi fotbalist. Vicisitudinile vieţii îi întăresc convingerea că numai prin muncă poţi reuşi în această societate, în care valorile încep să se sedimenteze după largi căutări.
În perioada 1963-1968 îşi definitivează instrucţia la Universitatea „Babeş- Bolyai”, Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie, secţia Geografie. În această perioadă o cunoaşte pe cea care îi devine soţie, Doamna Lenuţa, care-i va dărui un fiu. Seriozitatea şi rezultatele deosebite obţinute în cei cinci ani de studii îl remarcă în ochii marelui dascăl al şcolii geografice clujene, prof. Tiberiu Morariu. La finele facultăţii Domnul Profesor îl angajează ca şi cercetător la Filiala Clujeană a Academiei Române, secţia de Geografie, unde parcurge treptele afirmării până la cea de şef de colectiv.
Anii de după evenimentele din 1989 aduc însă importante schimbări în cercetarea şi învăţământul superior din România. Şcolit la vestita instituţie clujeană, pasul din cercetare spre învăţământul superior a fost unul firesc şi, credem noi, meritat prin realizările care-l recomandau cu prisosinţă. Aici, în scurtul timp petrecut, promovează de la şef de lucrări la profesor, conducător de doctorat şi şef de catedră. Meritul profesorului Sorocovschi este acela că şi-a apropiat o pleiadă de tineri specialişti în domeniu, în care-şi pune speranţa continuării activităţii de cercetare începute. Acum când se pregăteşte de împlinirea venerabilei vârste, îl găsim mereu preocupat de cercetare, de a-şi pune pe hârtie ultimele realizări şi de a coordona pe mai tinerii colegi în tainele domeniului care l-a consacrat. Lunga activitate închinată cercetărilor în domeniul geografiei fizice, în general, şi hidrologiei, în mod special, face ca acum „roadele” să fie bogate: peste 189 de studii şi articole ştiinţifice (din care 8 în reviste ISI), 7 cărţi, 8 monografii, colaborări la tratate şi editor de reviste. Modul în care a ştiut să-şi promoveze activitatea l-au făcut cunoscut şi remarcat de specialişti din ţară şi străinătate care l-au invitat la manifestări ştiinţifice internaţionale (Franţa, Spania, Norvegia, Anglia, Italia, Portugalia etc.) sau interne, i-au oferit funcţii onorifice în diverse societăţi de profil.
Dintre domeniile pe care le-a abordat, de referinţă sunt cele legate de hidrogeografia Depresiunii Transilvaniei (cea din Podişul Târnavelor constituind şi subiectul tezei de doctorat). Dar în studiile elaborate profesorul Sorocovschi abordează şi problematici legate de hidrogeologie, riscuri hidrice, valorificarea resurselor hidroclimatice în turism, climatologie şi hidrologie aplicată în arealele construite. Acest ultim aspect este pentru prima dată abordat de Şcoala Geografică Clujeană. Recunoscut ca specialist de marcă în domeniu, profesorul este chemat să participe la elaborarea unor strategii de dezvoltare economico-sociale şi de planificare teritorială pentru diverse regiuni din Transilvania. În cadrul acestor programe, pe lângă problemele legate de resursele de apă, prof. Sorocovschi abordează şi vulnerabilitatea legată de inundaţii şi riscurile induse de astfel de fenomene. Şi în acest domeniu, credem noi, este specialistul de frunte în Transilvania. Intr-o perioadă în care cercetarea ştiinţifică geografică îşi cauta o redefinire a obiectivelor, profesorul Sorocovschi, împreună cu colegii din colectivul de cercetători de la Filiala Academiei, se preocupă de noile surse de energii neconvenţionale: radiativă; eoliana şi hidrică.
Dacă despre caracterul deficitar al scurgerii pe râurile din Transilvania profesorul Sorocovschi s-a pronunţat în numeroase studii, trebuie să amintim faptul că la fel de mult s-a interesat şi despre producţia şi efluenţa aluviunilor, fractor hotărâtor în existenţa heleşteelor şi iazurilor din depresiune. Şi parcă încercăm un sentiment de teamă de a întrerupe enumerarea meritelor profesorului şi conducătorului de şcoală, de frica de a nu omite vreun domeniu de care s-a preocupat. Acum, la acest ceas de sărbătoare şi de bilanţ, constatăm că, şi-a descoperit o nouă vocaţie, pe care o practică alături de cea care i-a stat alaturi o viaţă, cea de bunic. Alături de urările de a excela şi în acest domeniu, îi dorim o viaţă lungă, la fel de prolifică, sub aspect ştiinţific şi cu multă sănătate.
Prof. dr. Surdeanu Virgil